Teatrul National din Cluj este cea mai importanta institutie teatrala din Transilvania si printre cele mai prestigioase din România. Spectacolul inaugural al Nationalului clujean a avut loc la 1 Decembrie 1919. Cladirea, construita între 1904 - 1906 este opera renumitilor arhitecti austrieci Helmer si Fellner, l din Cluj este cea mai importanta institutie teatrala din Transilvania si printre cele mai prestigioase din România. Spectacolul inaugural al Nationalului clujean a avut loc la 1 Decembrie 1919. Cladirea, construita între 1904 - 1906 este opera renumitilor arhitecti austriec, iar la 8 septembrie 1906 a avut loc spectacolul inaugural. Sala are o capacitate de 928 de locuri, fiind conceputa în stil neobaroc, cu inflexiuni stilistice inspirate de secesionism în decorarea holului.

     Fondatorul Teatrului National din Cluj si primul sau director a fost Zaharia Bârsan, actor, regizor, autor dramatic, animator, cel mai important om de teatru din Transilvania. Prin eforturile sale a reusit sa întemeieze o trupa închegata, cu un repertoriu variat, care s-a impus cu prestigiu. Din prima trupa a Nationalului clujean faceau parte Olimpia Bârsan, Stanescu-Papa, Dem Mihailescu-Braila, Neamtu-Ottonel, Jeana Popovici, Stanca Alexandrescu, Ion Tâlvan s.a. La invitatia lui Zaharia Bârsan, în 1923, Stefan Braborescu – regizor si actor consacrat la Nationalul iesean – se stabileste definitiv la Cluj. Cum observa ulterior Radu Stanca, „activitatea celor doi fruntasi ai scenei clujene s-a completat în modul cel mai fericit: fata de romantismul baladesc al lui Bârsan, Braborescu aducea patosul nervos al unui stil realist, energic si rascolitor”.

În perioada interbelica, un moment semnificativ l-a constituit, între 1936 – 1940, directoratul lui Victor Papilian, cu o deschidere mult mai profunda spre modernitate. Atunci s-a creat un studio pentru a facilita contactul publicului cu dramaturgia moderna. Trupa se îmbogateste cu alte nume de mare valoare: Magda Tâlvan, Maria Cupcea, Titus Croitoru, Violeta Boitos, Viorica Iuga, Nicolae Sasu, Gheorghe Aurelian.

     În 1940, în urma Dictatului de la Viena, teatrul se refugiaza la Timisoara. Dupa terminarea razboiului si reintegrarea Transilvaniei în România, teatrul se reîntoarce la Cluj si îsi reîncepe, sub directoratul lui Aurel Buteanu, activitatea în decembrie 1945.

     Între 1948 si 1964, desi supus regimului comunist, teatrul reuseste sa realizeze spectacole remarcabile cu artisti autentici: Marietta Sadova, Stefan Braborescu. Functionînd între 1961 – 1962 ca prim-regizor al Nationalului clujean, Radu Stanca aduce un reviriment axiologic prin doua spectacole memorabile: D’ale carnavalului si Unchiul Vania. În aceasta etapa se impune o noua generatie de actori, cu o maniera de interpretare interiorizata: Viorica Cernucan, Maia Tipan-Kaufmann, Ligia Moga, Gheorghe M. Nutescu, Emilia Hodis, Gheorghe Radu, Aurel Giurumia, Alexandru Munte s.a.. Tot acum se remarca si Silvia Ghelan, actrita dotata cu un temperament dramatic unic, care continua sa joace si astazi.

     Dupa 1965 directia teatrului este preluata de regizorul Vlad Mugur. El a refuzat aspectele ideologice si moralizatoare readucînd în prim-plan valorile estetice. Vlad Mugur realizeaza spectacole de un modernism echilibrat, în care metafora plastica sprijina ideea. Momentul constituie deschiderea spre Europa a Teatrului National din Cluj, prin turnee de prestigiu înItalia, cu spectacolele Ifigenia în Aulis de Euripide, Caligula de Albert Camus, Un vis din noaptea miezului de vara de W. Shakespeare. În aceasta perioada se afirma actori tineri: Silvia Popovici, Valentino Dain, Melania Ursu, Valeria Seciu, George Motoi, Dorel Visan, Anton Tauf.

    Directorii care au urmat - Ion Vlad, Maia Tipan-Kaufmann, Petre Bucsa, Constantin Cublesan, Horia Badescu - au dus o politica abila, reusind sa triseze, adeseori, cenzura. Repertoriul teatrului a urmarit un echilibru între dramaturgia nationala si universala, între clasic si modern. Mihai Maniutiu, nume important în teatrul românesc, monteaza, începînd din 1978, în aceasta perioada spectacole de mare succes; astfel, spectacolul sau dupa Antoniu si Cleopatra de Shakespeare a primit Premiul A.T.M. pentru cel mai bun spectacol al anului 1988, iar montarile sale cu Saptamîna luminata de M. Saulescu, Lectia de Ionesco si Omor în catedrala de T.S. Eliot au prilejuit turnee ale Nationalului în Anglia, Franta, Iugoslavia, Finlanda, S.U.A., Egipt. Trupa s-a înnoit cu nume ca: Gelu Bogdan Ivascu, Maria Munteanu, Ileana Negru, Miriam Cuibus, Marius Bodochi, Petre Bacioiu, Dorin Andone.

     Dupa 1989 stilul spectacolelor s-a diversificat si modernizat. Printre novatori trebuie amintiti Victor Ioan Frunza, Mihai Maniutiu, Mona Chirila, Anca Bradu, Th. Cristian Popescu. Între 1990 – 2000, directorii Nationalului au fost, succesiv, V.I. Frunza, Anton Tauf, Dorel Visan.

Scena clujeana a avut privilegiul de a colabora cu nume celebre ale teatrului românesc: Liviu Ciulei, Crin Teodorescu, Lucian Giurchescu, Mircea Marosin, Sorana Coroama-Stanca, Horea Popescu, Gheorghe Harag, Dinu Cernescu.

     Teatrul National din Cluj este organizatorul o data la doi ani a Galei Teatrelor Nationale, destinata în viitor si teatrelor nationale din Europa Centrala si de Est.

Din anul 2000 la conducerea Teatrului National se afla profesorul si scriitorul Ion Vartic. Repertoriul impus are titluri inedite din dramaturgia clasica si moderna, româna si universala, realizate de regizori importanti: Vlad Mugur, Mihai Maniutiu, Sanda Manu, Alexandru Dabija, Mona Chirila. În programatic sînt lansati si tineri regizori, proaspeti absolventi ai Departamentului de Teatru de la Universitatea clujeana. Spectacolul Hamlet de W. Shakespeare, în regia regretatului Vlad Mugur, a obtinut, în aprilie 2002, Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol al anului 2001. Hamlet a deschis Festivalul de Teatru Clasic de la Arad, Festivalul National de Teatru „I.L. Caragiale” de la Bucuresti, Festivalul International de Teatru de la Sibiu si a reprezentat România la Festivalul International de Teatru „Mythos Europa?” de la Karlsruhe (Germania).

 

     Memo, spectacol pe texte din avangarda româneasca, în directia de scena a Monei Chirila, a obtinut, în 2001, Premiul Special al Juriului la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea. Una din premierele stagiunii 2001 – 2002 – spectacolul Exact în acelasi timp, montat de Mihai Maniutiu dupa prima piesa a scriitorului suprarealist Gellu Naum – a primit, la Gala UNITER 2003, Premiul pentru Cea Mai Buna Regie. În stagiunea 2002 - 2003 Teatrul National a obtinut, cu spectacolul Bolnavul închipuit de Molière în directia de scena a Sandei Manu, Premiul National „Elvira Godeanu”., spectacol pe texte din avangarda româneasca, în directia de scena a , a obtinut, în 2001, de la Oradea. Una din premierele stagiunii 2001 – 2002 – spectacolul , montat de dupa prima piesa a scriitorului suprarealist Gellu Naum – a primit, la , . În stagiunea 2002 - 2003 Teatrul National a obtinut, cu spectacolul de Molière în directia de scena a , .

 

     Studioul „Euphorion” al Teatrului National. În 1946, tinerii scriitori ai gruparii Cercul Literar – astazi mari personalitati ale culturii românesti, printre care I. Negoitescu, Radu Stanca, Stefan Aug. Doinas, Nicolae Balota, Ion D. Sîrbu – au intentionat sa înfiinteze, la Cluj, un Teatru de arta si avangarda numit „Euphorion”. Prin acest nume, tinerii scriitori clujeni se legau, o data în plus, de mentorul lor, Lucian Blaga, traducatorul lui Faust al lui Goethe. Euphorion – personaj fulgurant din poemul dramatic Faust – reprezinta figura simbolica a artistului tînar, înflacarat si inspirat.

Reînnodînd firul acestei traditii culturale clujene, Studioul Teatrului National poarta numele de „Euphorion”, fiind deschis, cu precadere, tinerilor artisti si experimentelor lor creatoare. În prelungirea acestei idei, Teatrul National colaboreaza permanent cu Catedra de Teatru a Facultatii de Litere a Universitatii „Babes-Bolyai” creata în toamna anului 1991.

     Aflat în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, Teatrul National „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca este o institutie publica de cultura, cu personalitate juridica, finantata din venituri extrabugetare si din subventii de la bugetul de stat.

 

     Teatrul National „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca functioneaza potrivit H.G. nr. 742/2003, modificata si completata, în conformitate cu legislatia în vigoare si cu prevederile Regulamentului de Organizare si Functionare al institutiei.

     Teatrul National „Lucian Blaga“ Cluj-Napoca

P-ta Stefan cel Mare nr. 2-4

400192, Cluj-Napoca

Tel.:

        0040-264-592826 – secretariat administrativ

        0040-264-591799 – secretariat artistic

        0040-264-590272 – secretariat literar

        0040-264-597609 – contabil sef

        0040-264-443180 – ateliere de productie

        0040-264-595363 – agentia de bilete

        0040-264-430184 – poarta

Fax:

        0040-264-592826

        0040-264-590978

        0040-264-590272

E-mail: contact@teatrulnationalcluj.ro

Web: www.teatrulnationalcluj.ro